Facultatea de Transporturi
În 1948 s-a înfiinţat Facultatea de Căi Ferate. Un an mai târziu se înfiinţează Institutul de Căi Ferate, iar in 1953, în cadrul Facultăţii de Electronică funcţionează Catedra şi Specializarea Centralizări şi Semnalizări Feroviare (ulterior Telecomenzi Feroviare). În anul 1959, Institutul de Căi Ferate se uneşte cu Institutul Politehnic Bucureşti şi se înfiinţează Facultatea Transporturi. Cu începere din anul 1972, specializarea Telecomenzi Feroviare este transferată la Facultatea Transporturi, care asigură astfel patru specializări: Autovehicule rutiere (înfiinţată în 1959), Material rulant de cale ferată, Ingineria transporturilor (înfiinţată în 1948 sub denumirea Circulaţie şi exploatare) şi Telecomenzi feroviare.
Absolvenţii Facultăţii Transporturi au competenţe în concepţia, construcţia şi exploatarea vehiculelor rutiere şi feroviare, trafic şi siguranţa circulaţiei, managementul transporturilor, legislaţie în transporturi, electronică şi telecomenzi în transporturi, sisteme inteligente de transport etc. Echilibrul între pregătirea fundamentala tehnica generală şi de specialitate a creat posibilităţi de afirmare a profesionalismului absolvenţilor facultăţii şi în alte sfere ale activităţii economico-sociale: administraţie publică, comerţ, asigurări, expertize tehnice etc. Calitatea pregătirii profesionale în concordanţă cu cerinţele pieţei forţei de muncă a făcut ca marea majoritate a absolvenţilor facultăţii să işi găsească în scurt timp loc de muncă.
Programe pe care le găsești la Facultatea de Transporturi
Programe de licență (6)
Programe de master (11)
Informații despre Universitatea Politehnica din Bucureşti (UPB)
Universitatea POLITEHNICA din București este cea mai veche și prestigioasă școală de ingineri din România. Tradițiile ei sunt legate de înființarea, în anul 1818, de către Gheorghe Lazar, a primei Școli tehnice superioare cu predare în limba română la Mănăstirea Sfantul Sava din București, care in anul 1832 este reorganizata in Colegiul de la Sfantul Sava. La 1 octombrie 1864, a fost înființată „Școala de Poduri și Șosele, Mine și Arhitectură”, care la 30 octombrie 1867 devine „Școala de Poduri, Șosele și Mine” cu durata studiilor de 5 ani. Sub conducerea lui Gheorghe Duca, la 1 aprilie 1881, instituția capată o nouă structură sub denumirea de „Școală Națională de Poduri și Șosele", iar la 10 iunie 1920 a fost înființată Școala Politehnică din București, având patru secții: Electromecanică, Construcții, Mine și Metalurgie, Secția Industrială.
Din noiembrie 1920 denumirea se schimbă în POLITEHNICA din București. La data de 3 august 1948 a fost înființat Institutul Politehnic din București, care cuprindea inițial 4 facultăți și în care, din 1950, au apărut majoritatea facultăților actuale. În baza rezoluției Senatului din noiembrie 1992, Institutul Politehnic din București a devenit Universitatea POLITEHNICA din București.
