Facultatea de Inginerie Medicală
Facultatea de Inginerie Medicală (FIM) a Universităţii POLITEHNICA din Bucureşti (U.P.B.) este dezvoltarea Departamentului de Bioinginerie şi Biotehnologie (D.B.B.). FIM este o structură integratoare, cu rol sinergetic în promovarea domeniilor Bioingineriei şi Biotehnologie la nivelul universităţii în acord cu strategia UPB faţă de rolul şi importanţa acestora în asigurarea calităţii vieţii, în plan economic şi social.
Facultatea de Inginerie Medicală, continuatorul DBB, se distinge prin nivelul înalt de interdisciplinaritate al corpului profesoral şi programelor de instruire oferite, cu componente de ştiinţe tehnice, medicină, ştiinţele vieţii.
FIM organizează activităţi didactice şi de instruire la nivel de Licenţă, Masterat, Doctorat, inclusiv în cotutelă cu specialişti din UPB, din alte IOSUD din ţară şi cu specialişti din străinătate; calificări/recalificări postuniversitare de scurtă durată, inclusiv învăţământ la distanţă, în domeniul Ştiinţe inginereşti aplicate. Programele de studiu sunt de nivel european, îmbinând tradiţia şcolii politehnice bucureştene cu tendinţele actuale de automatizare şi informatizare, calitatea corpului profesoral fiind recunoscută pe plan naţional, dar şi internaţional. Organizarea activităţilor educaţionale, didactice şi de cercetare, se realizează în colaborare cu Consiliile facultăţilor şi departamentelor UPB. Facultatea de Inginerie Medicală urmăreste ca pregătirea în aceste domenii să corespundă cerinţelor educaţionale naţionale, fiind competitivă cu aceea oferită de universităţi de referinţă.
FIM colaborează cu Platforma Interdisciplinară Bioinginerie-Biotehnologie BIOINGTEH UPB-CNCSIS.
Programe pe care le găsești la Facultatea de Inginerie Medicală
Programe de licență (3)
Programe de master (4)
Informații despre Universitatea Politehnica din Bucureşti (UPB)
Universitatea POLITEHNICA din București este cea mai veche și prestigioasă școală de ingineri din România. Tradițiile ei sunt legate de înființarea, în anul 1818, de către Gheorghe Lazar, a primei Școli tehnice superioare cu predare în limba română la Mănăstirea Sfantul Sava din București, care in anul 1832 este reorganizata in Colegiul de la Sfantul Sava. La 1 octombrie 1864, a fost înființată „Școala de Poduri și Șosele, Mine și Arhitectură”, care la 30 octombrie 1867 devine „Școala de Poduri, Șosele și Mine” cu durata studiilor de 5 ani. Sub conducerea lui Gheorghe Duca, la 1 aprilie 1881, instituția capată o nouă structură sub denumirea de „Școală Națională de Poduri și Șosele", iar la 10 iunie 1920 a fost înființată Școala Politehnică din București, având patru secții: Electromecanică, Construcții, Mine și Metalurgie, Secția Industrială.
Din noiembrie 1920 denumirea se schimbă în POLITEHNICA din București. La data de 3 august 1948 a fost înființat Institutul Politehnic din București, care cuprindea inițial 4 facultăți și în care, din 1950, au apărut majoritatea facultăților actuale. În baza rezoluției Senatului din noiembrie 1992, Institutul Politehnic din București a devenit Universitatea POLITEHNICA din București.
