Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori
Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori are o istorie îndelungată ce datează încă din anul 1913 când s-a înfiinţat Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale (AISCI) din Bucureşti. Cu toate că definirea clară a facultăţii s-a realizat tocmai în anul 1948, totuşi discipline din domeniul financiar-bancar asigurau pregătirea fundamentală şi de specialitate a studenţilor AISCI din anul universitar 1913-1914. Aceste discipline au contribuit la formarea viitorilor profesionişti din mediul financiar şi bancar românesc care a cunoscut o amplă dezvoltare atât pe linie instituţională, cât şi funcţională.
În anul 1993 s-au constituit două facultăţi de sine stătătoare (Facultatea de Finanţe şi Bănci; Facultatea de Contabilitate şi Informatică de Gestiune). Concomitent, prin decizia Consiliului Facultăţii din 16 noiembrie 1993 s-a aprobat denumirea Facultăţii de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori, care a fost ulterior confirmată de Senatul ASE. Indiferent de organizarea facultăţii şi de specializarile realizate în cadrul acesteia, absolvenţii facultăţii au obţinut o pregătire teoretică şi practică în concordanţă cu dinamica cerinţelor financiare, bancare, de asigurări şi bursiere atât naţionale, cât şi internaţionale, putându-se afirma că Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori reprezintă unul dintre principalii formatori ai economiştilor finanţişti din România.
Nu există programe de licență la Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori
Nu există programe de master la Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori
Informații despre Academia de Studii Economice din Bucureşti (ASE)
Înfiinţată prin Decret Regal, la 6 aprilie 1913, din iniţiativa lui Nicolae D. Xenopol, Ministrul Industriei şi Comerţului, sprijinit de un grup de tineri economişti formaţi la universităţi prestigioase din Germania, Franţa şi Anglia, Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale a fost prima instituţie de învăţământ economic superior din România.
Încă de la început s-a confruntat cu mari probleme materiale, lipsa unui local propriu şi recunoaştere din partea instituţiilor universitare. În primele două decenii, A.I.S.C.I. s-a subordonat Ministerului Industriei şi Comerţului, perioada în care a depăşit toate obstacolele materiale, precum şi pe cele privind recunoaşterea sa ca instituţie de învăţământ superior: construcţia Palatului Academiei din Piaţa Lascăr Catargiu, astăzi Piaţa Romana (1924-1926); organizarea doctoratului (1921); un corp profesoral format din personalităţi de prestigiu: Anton Davidoglu, Stanislas Cihoski, I. N. Angelescu, Ion Răducanu, Virgil Madgearu, Victor Slăvescu, Constantin Bungetianu, Andrei Rădulescu, Gheorghe Taşcă, Nicolae Iorga (din 1931), Gromoslav Mladenatz s.a.
Modificările aduse în aprilie 1935 la legea privind funcţionarea A.I.S.C.I. au consfinţit trecerea Academiei în subordinea Ministerului Instrucţiunii Publice. Ministerul Educaţiei Naţionale, prin Legea nr. 299 din 18 august 1947 privind reorganizarea şi transformarea Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale şi a Academiei de Studii Cooperatiste din Bucureşti în Academia de Ştiinţe Comerciale şi Cooperatiste, face primul pas în vederea schimbărilor pe care le-a cunoscut fosta Academie Comercială. În perioada comunistă, prin Decretul nr. 175 din 3 august 1948, se realizează reforma învăţământului, Academia de Ştiinţe Comerciale şi Cooperatiste fiind transformată in Institutul de Ştiinţe Economice şi Planificare după modelul instituţiilor de învăţământ superior sovietic. Începand cu anul universitar 1967-1968, învăţământul economic din România îşi redescoperă vocaţia europeană, I.S.E.P. este reorganizat şi transformat în Academia de Studii Economice din Bucureşti, denumire care s-a păstrat până astăzi.
