Jurnalism
Program de licență
Adaugă la opțiunile mele

Misiune

Specializarea Jurnalism urmăreşte să formeze profesionişti capabili să-şi asume cea mai mare parte a sarcinilor curente legate de comunicarea de masă şi cele specifice profesiei de reporter sau de redactor. La finalizarea programului, absolvenţii acestui profil vor fi în măsură să ocupe un post într-o instituţie publică sau privată de media şi să practice în mod adecvat profesia de reporter sau de redactor în televiziune, radio, presă scrisă sau online.

Limba de predare: Română

Statut Acreditare: Acreditat

Perioadă de studii: 3

Forma de învățământ: IF - cu frecvență

Domeniu: Științe Politice și Comunicare

Domeniu de licență/master: Ştiinţe ale comunicării

Specializare: Jurnalism

Locuri disponibile (total): 126

Locuri disponibile (buget): 46

Locuri disponibile (taxă): 80

Taxă anuală de studii: 3.100 lei

Taxă de înscriere: 200 lei

Descriere

Examenul de admitere, cu durata de 3 ore, constă într-o probă scrisă cu trei subiecte:
- limba română
- narațiune
- argumentare.


1) Limba română
Subiectul de limba română pune accentul pe recunoașterea şi corectarea unor greşeli uzuale de morfologie, sintaxă, lexic şi semantică în enunțurile unui text.

La nivel sintactic, sunt vizate problemele de acord şi de regim.

La nivel morfologic, accentul se pune pe conjugări verbale, declinări substantivale (forme de genitiv, folosirea pluralului), folosirea pronumelui personal şi a celui reflexiv.

La nivel lexical, sunt vizate probleme de sinonimie, antonimie, omonimie, registre stilistice, familii lexicale (derivare, prefixare).

La nivel semantic, se urmărește înţelegerea corectă a mesajului, inclusiv a unor expresii, corectarea unor erori provocate de pleonasm, tautologie, confuzia paronimică.

 

Bibliografie

Dicționarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti”, Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2012.

Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, Ediţia a II-a revăzută şi adăugită,  Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti”, Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2010.

Bibliografie orientativă

Manualele școlare (V-VIII)

Valeria Guțu Romalo, Corectitudine şi greșeală: limba română de azi (ed. a 3-a, rev.), Editura Humanitas, București, 2008.


Ca răspuns la numeroasele întrebări legate de subiectele de gramatică/ limba română, precizăm că la toate probele se vor da subiecte tip grilă, cu o singură variantă de răspuns.

 

2) Naraţiune

Pentru a ancora naraţiunea într-o realitate factuală, aceasta va fi construită pe baza unui text jurnalistic dat.

Naraţiunea este un discurs epic al cărei scop este povestirea unei întâmplări sau a unui eveniment.

Textul narativ va relata într-o manieră simplă, concisă şi concretă întâmplarea menţionată în cerinţă. Recomandăm folosirea unei succesiuni cronologice pentru prezentarea faptelor şi structurarea textului. Finalul oferă o rezolvare a intrigii, dă un sens poveştii şi, eventual, emoționează cititorul. Vor fi evitate finalurile moralizatoare, enunţarea unor verdicte sau sentimentalismul ( de genul: „Şi aşa binele învinge răul”, „A primit ceea ce a meritat”, „Astfel am aflat ce este prietenia adevărată”).

Naraţiunea se va baza pe un scenariu original.

Ordinea în care trebuie gândit un discurs epic este:

(1) Ce anume doresc să transmit cititorului (mesajul);

(2) Care sunt elementele care mă ajută să-mi transmit mesajul şi cum le structurez în text (personajele, decorul, acţiunea, sensul);

(3) Care sunt stilul şi tonul cele mai adecvate pentru a exprima mesajul;

(4) Care sunt mijloacele expresive care mă ajută, în mod pertinent, să construiesc textul.

Vor fi evitate finalurile cu sens figurat, deoarece exista riscul să nu aibă nici un înţeles în raport cu naraţiunea. Vorbirea directă va fi folosită pentru a reda un dialog sau pentru citarea unui personaj, dacă este relevanță citarea și are importanţă în economia scenariului.

Se recomandă evitarea unei introduceri elaborate, însă dacă optaţi pentru o astfel de variantă, încercaţi să nu fie lungă, mai ales dacă aveţi de urmărit o limită de spaţiu. 

Structuraţi-vă un plan înainte de a scrie. În notare, urmărim dacă povestirea concepută este unitară ca stil şi conţinut și dacă elementele importante pentru acţiune sunt corelate. De asemenea, este punctată realizarea unui scurt portret al personajelor importante din povestire. Dacă subiectul cere în mod expres realizarea portretului unui personaj, îl puteți descrie pe acesta din punct de vedere fizic şi comportamental.

 

3) Argumentare

Pentru a ancora argumentarea într-o realitate factuală, aceasta va fi construită pe baza unui text jurnalistic dat.


Textul argumentativ prezintă opinia autorului, pe care acesta o susține prin argumentele expuse.

Structura de bază a textului argumentativ:

- prezentarea într-o frază a tezei expuse în cerinţă;

- prezentarea opiniei autorului într-un paragraf;

- înşiruirea argumentelor, de la cel mai slab la cel mai puternic, corelate cu eventualele contraargumente;

- concluzia, care este întotdeauna în favoarea tezei autorului. Concluzia este o construcţie sugestivă şi expresivă, scopul acesteia fiind de a-l convinge pe potenţialul interlocutor de soliditatea argumentării dumneavoastră.


Argumentarea poate fi construită prin susţinerea propriei teze sau prin respingerea fermă a argumentelor celuilalt.

În notare, urmărim minimum 3 argumente.

Taxa de admitere pentru studiile universitare de licență

  • 200 lei pentru înscrierea la o singură specializare
  • 300 lei pentru înscrierea la două specializări
  • 400 lei pentru înscrierea la trei specializări

Candidații care doresc să se înscrie la mai multe specializări ale FJSC, la nivel licență, aduc un singur dosar, dar plătesc taxele de examen aferente examenelor multiple și vor primi mai multe legitimații de concurs.

Mai multe informații aici.

Pentru a vedea secțiunile blurate trebuie sa te înregistrezi

Sesiunea 1

Perioadă înscrieri: de la 08/07/2019 până la 16/07/2019

Perioadă probe: de la 19/07/2019

Perioadă rezultate: de la 21/07/2019

Examene admitere

Materie Materie obligatorie Materie aleasa Procent din media de admitere Eliminator Tip examen Descriere / Observatii
Limba romana Da Nu N/A Da Proba scrisa N/A

Acte necesare inscriere

Denumire document Observatii
3 Fotografii tip buletin
Acte doveditoare pentru scutirea taxei de înscriere (în cazuri speciale)
Adeverință medicală din care să rezulte că posesorul este apt medical
Buletin sau carte de identitate în copie lizibilă
Certificat de căsătorie în copie (dacă e cazul), a cărui conformitate cu originalul va fi certificată de Comisia de înscriere
Certificat de naștere în copie, a cărui conformitate cu originalul va fi certificată de Comisia de înscriere
Chitanţa atestând plata taxei de înscriere
Diplomă de Bacalaureat
Diplomă de Licență și Foaie Matricolă / Supliment la Diplomă în cazul absolvirii unei alte facultăți (pentru Licență) și obligatoriu pentru Masterat
Dosar plic
Fișă înscriere
Foaie matricolă în original sau copie legalizată
Anul 1
Introducere în sistemul mass-media
Tehnici de redactare
Introducere în publicitate
Introducere în relații publice
Tehnici de lucru în audiovizual (Radio)
Strategii de comunicare în limba franceză- engleză
Presa și actualitatea
Fundamente ale științelor sociale
Introducere în teoria comunicării
DTP – Desktop publishing&infografie
Strategii ale comunicării în limba franceză, engleză
Atelier de jurnalism
Practică
Anul 2
Genurile presei scrise
Multimedia
Tehnici de lucru în audiovizual (TV)
Etică (gândire critică)
Tehnici de colectare a informației
Tehnici de redactare în limba – engleză
Tehnici de lucru jurnalistice în situațiile de criză
România și integrarea europeană
Fotojurnalism
Dreptul comunicării
Deontologie
Genuri jurnalistice radio
Tehnici de investigare jurnalistică
Tehnici de lucru în Televiziunea digitală
Metode și metodologii de cercetare
Modelul de presă francez – englez
Mass – media și noile tehnologii
Tehnici avansate de colectare și procesare a datelor
Jurnalism de opinie
Anul 3
Jurnalism online
Istoria presei române
Tehnici avansate de lucru în agenție de presă
Genurile jurnalistice TV
Jurnalism narativ
Documentarul radio
Ideologii politice contemporane
Programul de televiziune
Sociologia jurnaliștilor
Emisiunea TV de știri
Emisiunea informativă radio
Producție pentru jurnalism online
Producție de presă scrisă
Jurnalismul dezbaterii TV
Design de presă
Documentar TV
Examen de licență

Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării

Universitatea din Bucureşti (UNIBUC)

Bucuresti

Descriere

Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării este prima facultate de jurnalism înființată după 1989, fiind recunoscută pe plan naţional şi internaţional drept un spaţiu al formării profesionale, pentru domeniul ştiinţe ale comunicării, la cele mai înalte standarde. Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării are toate programele autorizate sau acreditate de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS) şi oferă programe la nivel licenţă, masterat şi doctorat în jurnalism, comunicare şi relaţii publice, publicitate şi ştiinţe ale comunicării. Toate diplomele şi atestatele eliberate de FJSC sunt recunoscute oficial.

Majoritatea absolvenților se integrează profesional în instituțiile mass-media din România şi din străinătate, agenții de publicitate şi de relații publice, departamente de comunicare.

Studenți înmatriculați licență: 857

Studenți înmatriculați master: 1.242

Cadre didactice: 40

Nr. Mediu Studenți/Cadru didactic: 52

Promovabilitate licență: 99%

Universitatea din Bucureşti (UNIBUC)

Bucuresti, Bucuresti

Introducere

Universitatea din Bucureşti este una din cele mai importante instituţii de învăţământ superior și de cercetare din România. Misiunea Universităţii din Bucureşti este de a oferi tinerilor români o formare de nivel european în domeniile ştiinţelor exacte, științelor naturii, științelor sociale şi umane, de a produce idei noi şi de a reevalua stadiul actual al cunoştinţelor în toate aceste domenii. Astfel, instituţia noastră se afirmă ca o universitate de cercetare avansată şi de predare, aflată pe prima poziție în ierarhizarea universităților, realizată de către Ministerul Educației în 2011.

Universitatea din Bucureşti este o instituţie publică finanţată din venituri proprii. În 2011, circa 80% din veniturile sale proveneau în ultimă instanţă de la bugetul de stat, parte dintre ele fiind obţinute prin competiţie.

În cei aproape 150 de ani de existenţă, Universitatea din Bucureşti şi-a dobândit un solid prestigiu naţional şi internaţional. Mulţi dintre profesorii şi absolvenţii Universităţii s-au afirmat ca personalităţi de seamă, ca profesori şi cercetători in mari universităţi ale lumii, membri ai Academiei Române şi ai unor academii din alte ţări, scriitori, politicieni (parlamentari, miniştri, prim-miniştri, preşedinţi), diplomaţi, înalţi prelaţi etc.

Diplomele Universităţii din Bucureşti constituie o garanţie a unui înalt nivel de pregătire şi creativitate ştiinţifice, compatibil cu cele mai înalte exigenţe de competitivitate, prezente în câmpul cunoaşterii şi culturii contemporane.

Universitatea noastră este chemată la începutul secolului al XXI-lea să răspundă în mod specific provocărilor care se ridică zi de zi în faţa cunoaşterii şi acţiunii umane, având drept principale sarcini generale creșterea și avansarea cunoașterii, educarea studentelor și a studenților printr-un proces pedagogic modern, centrat pe studenți și pe rezultatele învățării și angajarea socială prin discutarea și evaluarea agendei publice și propunerea unor soluții problemelor societății românești actuale.

Statut: Public

Statut acreditare: Acreditată - Încredere Ridicată

Locuri în camin: 5.300

Programe similare

Lista de comparație