Facultatea de Economie Agroalimentară şi a Mediului
Domeniul agroalimentar şi mediul constituie domenii prioritare ale dezvoltării economiei româneşti. Aderarea la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007 şi perspectiva integrării sunt posibile ca urmare a competenţelor distinctive de care beneficiem şi care ne distanţează net de multe ţări europene, unde eforturile au fost orientare spre alte ramuri. Valorile de excepţie ale spaţiului rural reprezintă, pentru România, o mare oportunitate, fiind deţinatorii unor reale bogăţii naturale. Dacă percepţia Uniunii Europene despre România vizează potenţialul ridicat de a răspunde siguranţei alimentare a populaţiei, de a oferi şi extinde valenţele deosebite ale agroturismului şi turismului rural, de a promova mediul, în componenţa sa naturală, economică şi socială, atunci, cu atât mai mult este necesară responsabilizarea noastră de a conştientiza aceste noi posibilităţi şi, de ce nu, de a răspunde provocărilor. De aceea, Facultatea EAM oferă şansa învăţării, a traversării graniţelor cunoaşterii mecanismelor structurilor europene şi a desfăşurării, ulterior, în calitate de manageri întreprinzători, a unor activităţi economice durabile.
Programe pe care le găsești la Facultatea de Economie Agroalimentară şi a Mediului
Programe de licență (2)
Programe de master (3)
Informații despre Academia de Studii Economice din Bucureşti (ASE)
Înfiinţată prin Decret Regal, la 6 aprilie 1913, din iniţiativa lui Nicolae D. Xenopol, Ministrul Industriei şi Comerţului, sprijinit de un grup de tineri economişti formaţi la universităţi prestigioase din Germania, Franţa şi Anglia, Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale a fost prima instituţie de învăţământ economic superior din România.
Încă de la început s-a confruntat cu mari probleme materiale, lipsa unui local propriu şi recunoaştere din partea instituţiilor universitare. În primele două decenii, A.I.S.C.I. s-a subordonat Ministerului Industriei şi Comerţului, perioada în care a depăşit toate obstacolele materiale, precum şi pe cele privind recunoaşterea sa ca instituţie de învăţământ superior: construcţia Palatului Academiei din Piaţa Lascăr Catargiu, astăzi Piaţa Romana (1924-1926); organizarea doctoratului (1921); un corp profesoral format din personalităţi de prestigiu: Anton Davidoglu, Stanislas Cihoski, I. N. Angelescu, Ion Răducanu, Virgil Madgearu, Victor Slăvescu, Constantin Bungetianu, Andrei Rădulescu, Gheorghe Taşcă, Nicolae Iorga (din 1931), Gromoslav Mladenatz s.a.
Modificările aduse în aprilie 1935 la legea privind funcţionarea A.I.S.C.I. au consfinţit trecerea Academiei în subordinea Ministerului Instrucţiunii Publice. Ministerul Educaţiei Naţionale, prin Legea nr. 299 din 18 august 1947 privind reorganizarea şi transformarea Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale şi a Academiei de Studii Cooperatiste din Bucureşti în Academia de Ştiinţe Comerciale şi Cooperatiste, face primul pas în vederea schimbărilor pe care le-a cunoscut fosta Academie Comercială. În perioada comunistă, prin Decretul nr. 175 din 3 august 1948, se realizează reforma învăţământului, Academia de Ştiinţe Comerciale şi Cooperatiste fiind transformată in Institutul de Ştiinţe Economice şi Planificare după modelul instituţiilor de învăţământ superior sovietic. Începand cu anul universitar 1967-1968, învăţământul economic din România îşi redescoperă vocaţia europeană, I.S.E.P. este reorganizat şi transformat în Academia de Studii Economice din Bucureşti, denumire care s-a păstrat până astăzi.
